E ui i uiga loulouā o le tau e le’i avea ma tulaga e taofia ai le faamoemoe o le aiga o Tanuvasa Leulua’ititia’i i Nofoalii i le taeao nei.
E toalua tamaitai ua saofagā ma ua pale mai i le suafa Tanuvasa o le 20 lea ua nonofo i le asõ ma le silia i le 100 matai tulafale o le aiga sa faataunuuina.
“O suafa Tanuvasa sa faaee i le asõ, e tofu alii e 20 ma a latou matai tulafale tai 10”.
Na faailoa foi e le susuga Tomasi Peni o ia o loo vaaia nei le Ofisa i le ILO International Labour Organisation i Samoa nei, lona agaaga faageetia.
“O le faaaloalo o le mea taua ma e faafetaia lo’u aiga i lenei faaeaea, ae mautinoa lava e omai faatasi lenei faaeaea ma le tautua, ma le auaunaga aua manuia mo le aiga ma le afioaga.”
O lea ua pale mai nei le Sui o le ILO i Samoa i le suafa Laufiso.

Na faailoa e se tasi o tinā ia Iuni Tanuvasa Stowers, o se sui o lea aiga o le taimi muamua lea ua tatala ai le suafa Tanuvasa i lo latou aiga.
“O le faavae lava ia o le aiga e fa lava Tanuvasa e tausia Sagamea-uta ma Sagamea-tai, peitai ua vaai i le uluola o le aiga i fanau, lea ua tatala ai le faavae o le aiga, sa agai foi i le faamasinoga ona o le manatu lava o nisi foi suli e tatau lava ona faaauau pea le faavae na sau a’i tuaā ua mavae, peitai ua mafuli lava i le tatala o le suafa”
O le faapaiaga o nofo sa faia lea i le malumalu EFKS i Nofoalii lava i le aso ananafi, ae o le asõ o le feagai ai afioaga ma tulaga o le aganuu a Samoa i aso faapenei.
O lenei lava vaitau i tausaga taitasi e vaaia ai le agai mai o aiga mai fafo e faia matai, sa fesiligia foi le lagona o le tinā ia Iuni i le faasalafa o Suafa.
“O se mea lelei, ae o se tulaga e le lelei fo’i, i lona itu lelei ua toatele aiga faatusa atu i aso la sa toaitiiti e lava i le tasi pe lua matai sa’o, ao le taimi nei ua uluola, e aoga fo’i e fealofani ai aiga;
“O lona itu le lelei pe afai o le a alu lava le suafa ia ma ana matai tulafale lea ua faia i le asõ ua tautua lava lo latou matai, talosia ae leai se tulaga faapena e tulai mai.”