O le aso Faraile ua tea atu nei sa valaaulia mai ai tusitala Samoa mo se feiloaiga ma le Afioga ia Tui Atua Tupua Tamasese Ta’isi Tupuola Tufuga Efi, o lē sa fai ma Ao o le Malo o Samoa, i lona maota i Tuaefu. O le autu o le feiloaiga, ina ia faalauiloa mai le finagalo o le Tui Atua i tulafono taufaaofi o loo i luma nei o le Palemene o Samoa, e fa’atatau i le Fa’amasinoga o Fanua ma Suafa, ma Suiga o Fuaiupu o le Fa’avae.
O le faamatalaga tusitusia lea a Tui Atua Tupua Tamasese Ta’isi Tupuola Tufuga Efi, ua lolomi atu i lalo.
O loo lomiaina foi e le Samoa Global News le saunoaga a le afioga i le Palemia Susuga Tuilaepa Auelua Fatialofa Lupesoliai Lolofietele Neioti Aiono Galumalemana Dr Sailele Malielegaoi – i le tauaofiaga a le Palemene i le aso 28 Aperila 2020 i lenei lava mataupu.
O loo lomiaina foi e le Samoa Global News le tusi a Faamasino tuuina atu i le Komisina e Iloiloina Tulafono a Samoa. O loo lomiaina foi se faamatalaga i mau a le Asosi Loia, faapea foi ma le faamatalaga tusia a lē sa fai ma Loia Sili o Samoa.
I lenei lava mataupu, ua tatala nei le avanoa e oo atu ai le mamalu o le atunuu e faaali finagalo i luma o se Komiti Faapitoa a le Palemene ma e mafai ona fesootai ane le Ofisa mo sou avanoa i le numera 21811 ext 1011 and 1012.
Faamatalaga Tusia a le Afioga ia Tui Atua Tupua Tamasese Ta’isi Tupuola Tufuga:
O le a amata la’u fa’amatalaga i le si’i mai o ni saunoaga mai Taualumaga o le Fono Fa’avae a Samoa i le tausaga 1960, i fesili a Sui o le atunuu ma Tali mai a Ta’ita’ifono So’ofa’atasi, o Tupua Tamasese Mea’ole ma Malietoa Tanumafili II. Sa auai fo’i le afioga ia Mata’afa Fiame Mulinuu II o le Sui Ta’ita’ifono, le afioga ia Tuimalealiifano Sualauvi, ma sui o Tumua ma Pule, Iutu’au ma Alataua, Aiga i le Tai ma le Va’a o Fonoti, Aiga ma a latou Tama, Tama ma o latou Aiga.
Ua fa’aliliu mai fa’amaumauga fa’a-Peretania o Taualumaga o le Fono Faavae 1960 ona na’o fa’amaumauga i le gagana Peretania o lo’o maua.
Tali a le Ta’ita’ifono, itulau 682 ia Tevaga Paletasala
O ‘ele’ele fa’aleaganu’u, o ‘ele’ele ia e umia i lalo o le tu ma le aganuu ma o ‘ele’ele nei e le mafai ona fa’atauina, e o’o lava i le matai e le mafai ona ia fa’atauina. Pau le mea e maualafia e le matai, o le lisi ae le mafai ona ia fa’atauina. O ‘ele’ele umia saoloto lea tatou te fa’aigoaina o ‘ele’ele tau papalagi ma e umia e tagata e tusa ai ma ona aia tatau. O nisi o tatou tagata ua latou fa’atau mai ‘ele’ele mai tagata mai fafo, papalagi poo le Esetete Tausi, ma o ‘ele’ele nei umia sa’oloto, e avanoa ia lē ou le ‘ele’ele e fa’atauina pe a finagalo iai. O le eseesega lena o le ‘ele’ele e umia fa’aleaganu’u ma le ‘ele’ele umia saoloto.
Tali a le Ta’ita’ifono, itulau 684 iā Papalii Pesamino
O lo’u malamalama o ‘ele’ele e mafai ona mokesi ma o lo’o fa’amauina ai i se aitalafu, e ao ona ‘ave i le fa’amasinoga maualuga e lesitala mai ai. Ae o le mataupu i le ‘ele’ele lea ua e ta’ua, o lea ou te maua o lo ua faia i se ala fa’aalatua ma e fete’ena’i ma le Tulafono ma o le fa’ai’uga, e ono faia e le Fa’amasinoga o Fanua ma Suafa.
Fesili a Fa’asavalu itulau 694
Ou te fia tautala i le vaega 102 o le Tulafono. O le mea lea ua ou popole ai, e fa’a’upuina fa’apenei. Tala Faatusa: Afai ou te suitulaga atu i le matai a ua saisatia le ‘ele’ele i se aitalafu a le matai e fa’amauina i le ‘ele’ele o le aiga, o le a le mea e tula’i mai pe a tapa e le ona le tupe na aitalafu, le ‘ele’ele o le aiga, ae ou fai atu, e le mafai i lalo o le Tulafono Faavae ia lena mea. O le a le mea e ono tula’i mai. E ta’atia pea le mataupu i le va o le ua maliu ma le na aumai ai le aitalafu ona ou te le taliaina le fa’amamulu atu ‘ele’ele o le aiga e totogi ai le aitalafu a le matai lea ua maliu.
Tali Ta’ita’ifono ia Fa’asavalu.F. itulau 694
I le Tulafono Fa’avae, e le mafai ona fa’amauina se aitalafu i se ‘ele’ele fa’aleaganu’u. Ui o lea afai e te alofa i le matai o le tou aiga, e ao ona toe fa’aola le tupe na aitalafu mai pe afai e te fia ofi i le malo o le lagi.
(E ma’eu le tofa i le Ta’ita’ifono, aua fā’i o le aganu’u, a’o le Tulafono. Fā’i o le Tulafono ae o le mea amiotonu. Fā’i o le mea amiotonu a’o le alofa i lona uso ma le ta’uvalea o le aiga. Fā’i o le ta’uvalea o le aiga, a’o lana molimau pe a o’o ina feagai ma lona Alii i le lagi.)
——————————
Fai mai Tuilaepa i le (Samoa Observer Aperila 19, 2020-fa’ailiuga) o lo’o fesiligia pea pe aisea e ave ai le fa’amuamua i aia tatau a tagata ta’ito’atasi ae fa’atuatuana’i aia tatau ma iuga fai a Ali’i ma Faipule o nu’u. O le tali, e māfua ona e puipui le Tulafono Fa’avae i aia tatau a tagata ta’ito’atasi ae fa’atuatuana’i le tu ma le aganu’u. E mafua ona o papalagi na fa’aofi atu mea ia i totonu o le Tulafono Fa’avae ae lē malamalama ai o tatou matua.
Atonu e saunoa tu’ulafoa’i ia Tuilaepa i o tatou mātua ona e le’i auai sona matua i le Fono Faavae. Ae mo matou e ou matua ia sa auai e le taugofie ia nei tu’ua’iga matuia. Talofa e, ia Tumua ma Pule, Aiga i le Tai ma le Va’a o Fonoti, Aiga ma a latou Tama,Tama ma o latou Aiga, i mātua uma na auai i le Fono Fa’avae.
O le ala fo’i lea ua ou si’i mai ai TALI a le Ta’ita’ifono. Talofa e, i mātua ua tou lē malu i se matou upu! O le ala fo’i lea ua ‘apa’apa ai i Taualumaga o le Fono Fa’avae aemaise lava i mataupu ia o lo’o mūmūfālo ai ia finagalo o le atunuu. La lea, silasila toto’a pea outou le ‘au fai tofā ma le ‘au faiuta i TALI a le Ta’ita’ifono iā Papalii Pesamino, Faasavalu F. ma Tevaga Paletasala.
O gafea o molimau ia e si’i mai e fa’amaonia ai le tu’uaiga a Tuilaepa e le malamalama ia o tatou mātua i le Tulafono? Ma o gafea fo’i o fa’apea mai ai se fa’aupuga i le Tulafono Fa’avae e lagolago le finagalo o le toatasi ae fa’atuatuana’i le to’atele o le finagalo o le nu’u? E LEAI ma se fa’upuga faapea i le Tulafono Faavae o le 1960. O lo’o fa’apea mai le Tulafono Faavae i le vaega 102, “o ‘ele’ele e umia mai ia Samoa e talafeagai ai ma aganuu faa-Samoa ma le latou fa’aogaina”. O lona uiga o le matai poo matai ma suli o aiga e pulea le ‘ele’ele.
O le matua fa’atautala le faapea mai ua ‘ave le fa’amuamua i le toatasi ae fa’atuanai le finagalo o le nuu. E LEAI se mea faapea. O le agaga o le Tulafono Fa’avae ia puipuimalu le aia ma le pule a le matai poo matai ma suli i le ‘ele’ele, aua o le aganu’u lea. E lē pule se nu’u, e lē pule le Palemene, e lē pule le Palemia ma le Kapeneta, e pule le matai po’o matai ma suli o le ‘ele’ele. O le fa’aaliga muamua a le Tulafono Fa’avae vaega 102, ia tapu ma ia sā ni mokesi, e mafua ina ia puipuimalu i le pule a le matai, po’o matai ma suli i ‘ele’ele faaleaganuu. O la e talafeagai ma le mau faavae, o le pule o le ‘ele’ele o le matai, po’o matai ma suli o le aiga. O le vaega 109 o le Tulafono Fa’avae ua toe fa’amalosia fo’i le pule a matai ma suli i le ‘ele’ele i le fa’apea mai, e lē mafai ona tatala pe mātagataga le pule a matai ma suli o le aiga i le ‘ele’ele tau Samoa vagana ua faia se palota fa’alauaitele e maua ai le 2/3 o matai palota.
O le fesili la, aiseā ia tu’uaiga pepelo ua fa’alumalumaina ai mātua na fauina le Tulafono Fa’avae mo i tatou? E lē o matou mātua ma le Tulafono Faavae lea e manao e tatala puipuiga o le fa’atau motu atu i tua o ‘ele’ele! E leai, o le MALO lea e fa’aleaganuu o le atunu’u. Ma e le manao fo’i e faia se PALOTA FAALAUAITELE pei ona fai mai le Tulafono Fa’avae Vaega 109. A o Vaega 102 ma le 109 o le Tulafono Fa’avae o lo’o fia puipuimalu le pule ma le aia tatau a matai ma suli o le ‘ele’ele. E mafua ona o le fa’avae ma le pule a le AGANUU a Samoa lea e lauvivilu nei iai, e pule ia matai ma suli o le’ele’ele i le ‘ele’ele faleaganuu.
O le agaga tonu o le Malo ia talepe pe pule lea pei ona tuuina mai e le TULAFONO FAAVAE. E lua puipuiga lena e aumai i le Tulafono Faavae. Muamua o le pule a le matai poo matai ma suli o le ‘ele’ele; afai o le a tatala, e vagana ua fai se palota faalauaitele e maua ai le 2/3 o matai palota. Ma o le mea moni e lē manao foi me Malo e faia se faalauaitele aua o la e silafia lelei latou te lē maua le 2/3 o matai o le atunuu latou te lagolagoina.
O lea o lo’o fa’a’amu’amu nei i le valea ma le vāivai o le tofa ma le fa’autaga o tama ma nai toeaiina na fausia le Tulafono Fa’avae. Ae silasila, o le tofā ma le fa’autaga a le Fono Fa’avae e mana toe vavalo.
Na silafia lelei e toeaiina e sau le aso, le aso la lenei ma le vaitau lenei, ona foufou lea e talepe le Fa’avae aemaise le Tulafono Fa’avae e puipuimalu ai le ‘ele’ele. Le ‘ele’ele lea e tanu ai le pute ma le fanua o le tina. Le ‘ele’ele lea e mana ma mamafi ai le tofi ma le faasinimaga o le aiga. Le ‘ele’ele lea e alala ai le nuu. Le ‘ele’ele lea e tuaoi ai le tasi itumalo ma le isi itumalo. E faasino ala le tuao’i ‘ele’ele e le gafa ma le talafaasolopito, e le aganu’u ma le agaifanua. E le gata i lea, e asosi ia tagata i le nuu ona o loo nonofo ai, ona o le feosiosia’iga o le tuaoi tagata ma le tuaoi ‘ele’ele. Ma o mea ia e fafaga ai le loto nuu. Afai nei la o le a leai se ‘ele’ele, e toe mamafi la le gafa, le talafaasolopito, tala ma pese o le vaifanua?
O mea ia e mafua ai le tofa ma le fa’autaga a tama na fauina le Fa’avae ina ia puipuimalu le tofi ma le fa’asinomaga. Ae i le tausaga 1960 na iloa ma vavalo e le tofa ma le fa’autaga, e sau le taeao ma le aso, e foufou ai e fa’atau le tofi ma le si’osi’omaga – o le mafuaaga lea o le vaega 102 ma le vaega 109 o le Tulafono Fa’avae. Na iloa lelei e matua e le mafai ona ‘alofia le faaosoosoga. Le tofa alualu mamao lea fai mai Tuilaepa e le malamalama! Tuilaepa, pe e te taufaifai ma e fa’alumaluma i o matou matua, ae ati la latou silasila ia te oe. E ta’u mai e le Vaega 102 ma le Vaega 109 o le Tulafono Fa’avae, na latou valoia ete sau nei taumafai e talepe puipuiga o le tofi ma le faasinomaga.
Ua leai se mea e te miga pe fo’i ai, i lou fa’alumaluma ma lou taufaifai i o matou matua. Lea ua o’o lava i tulu’iga o faigamea, ua e lalaga tu’ugamau, o se mea sili ona matuia i le tu ma le aga a Samoa. Afai ua e finagalo e lalaga ia tuugamau, ia fai mae’ae’a ou faiva. ‘Aua na o le lalaga o tu’ugamau ua leva, ae lalaga ma tu’ugamau lata mai. Lalaga tuugamau o ‘alu’alutoto, o fanau iti e valusefulu tasi (81) laia na maliliu i le faama’i o le MISELA
Aua e fa’apena le tofa vavalo, a o’o i taimi o fita e sa’iliili le fa’ailoilo. E te maua mai le fa’ailoilo le upu fa’a-Samoa ‘fa’afailele’. O le a le uiga o le fa’afailele? O le uiga, o le tulu’iga o le alofa i le mau a Samoa, o le alofa o le failele i lana tama fa’atoa fanau mai. O le fetu ta’iala ma le fa’iloilo lea mo i tatou.
Na fai nei tou felaua’iga i luga o TV ma leitio, tu’ua’i e le Palemia le Matagaluega a le Falema’i, ae tu’ua’i mai fo’i e le Matagaluega o Falema’i ia le alii Palemia ma le Malo. Fai mai le molimau a le Falema’i, muamua, ua fiu e feoa’i ma pepa e fa’atau ai mai fafo ia vailaau o le faama’i. Ae fai mai le tali a le Matagaluega o le Malo na ave iai pepa ua leai se tupe, ma le isi, o le taofi o le Matagaluega, ia faia se Komisi Su’esu’e.
O lau masani lava Tuilaepa. E tupu mai loa se fa’alavelave, tu’ua’i lea, tu’ua’i lea. Nai lape laiti lava ma fai se Komisi. Aisea ua le faia ai se Komisi Su’esu’e i le faama’i o le Misela na sasao nei i Samoa ma maliliu ai nai tamaiti e 81?
O nisi o fomai mai fafo na omai e fesoasoani i le Misela, o a’u paaga totino ma na ou tala’ia fa’atasi ai ma nisi o a tatou fomai matou te fai ‘aiga e avanoa ai ona momoli le faafetai ma le fa’amalo i le latou galuega alofa mo tatou tagata. Sa ou talanoa i le fa’afitauli ae fai mai, e tatau lava ona fai se Komisi Su’esu’e, e aogā e fai ma fa’asinoala i le aga’i atu i luma. O le latou molimau, o isi tamaiti na mafua ona vave ona maua ile faama’i ma maliliu ai ona o le upu lea o le malnourish, o lona uiga e lē lava ma e meaga mea ‘ai. O le molimau i le tulaga mativa o i ai le to’atele o nisi o aiga i Samoa.
Afai e lē faia se Komisi Su’esu’e, o le molimau ola lea e iai se molimau e manao e nanā ma faalilolilo. E te fiu Tuilaepa e nanā le tama’i moa i lalo o le tanoa pei o le muafetalaiga, ae ‘io’io mai lava le tama’i moa. E te fiu e taumafai e ufiufi e lē mafai ona lilo. Aua fo’i ua vaai tagata i ata o le TV ma nusipepa, i nei ‘alu’alutoto e la’u atu i le falema’i ma toe momoli mai ua maliliu. E manatua le momoli mai o tino maliu e ave i aiga mo falelauasiga.
E fa’amomoi loto le lauaitu aemaise le tagi’ū’ū o le tina failele ona manatua ai la lea o le upu, o le tulu’iga o le alofa i le mau a Samoa, o le alofa o le failele ile pepe fa’atoa fanau mai. Ou te lē vavalo, e iai tagata e ala valevale i le po ona ua maua i le fa’alogo ma le vaai le fetāgisi a le aiga aemaise matua, le tinā failele ma le tamā. O se tasi lena o fa’ailoilo taua i le tofa sa’ili. O se tasi lena o faasinoala i le fa’autaga e mamana.
O le uiga o le tofa saili ma le moe manatunatu, o le fa’atalatalanoaga ma Le Atua ma mātua ua fai i lagi le folauga. O se tasi lea o mau fa’avae o le tu ma le aga a Samoa. I lenei faatalatalanoaga, e talitonu le taofi e lē pine e maua i le faalogo le tagi a le pepe, le tagi a le aiga, aemaise le tagi masūsū a le tinā failele.
Ona ou see mai lea i le mataupu o le Faamasinoga o Fanua ma Suafa. Ou te fia tāpā le molimau a le Komiti na fa’atūina e le Malo i le tausaga 2016 e su’esu’eina le mataupu lenei. Fai mai le Lipoti a le komiti, o le valusefulu pasene (80%) o molimau na o’o atu latou te tuua’iina le lē agava’a ma le lē fa’amaoni o ali’i Fa’amasino, o le mafuaaga ‘autū lea o fa’afitauli i le Fa’amasinoga o Fanua ma Suafa. E leai ma se tali a le Malo i tu’uaiga nei na aumai e le Komiti Su’esu’e na latou fa’atuina i le tausaga 2016. Atili ona o lea ua molimau le Sosaiete a Loia Samoa, ua tolu talosaga apili talu ai nei na molia i le Supreme Court ma na fa’amanuiaina.
Ua onosefulu (60) tausaga talu le Fono Fa’avae; ua tusa ma le tolusefulu valu (38) tausaga talu ona pale le faigamalo a le HRPP. O i latou fo’i la ia sa lautogia alii Faamasino i lenā vaitau umi. Tainane o lea, ma molimau a le Lipoti a le Komiti Su’esu’e na tofia e le Malo i le tausaga 2016, ao lea e tu’uaiina le Fono Fa’avae o le tausaga 1960 ma le mau a papalagi e aunoa ma se molimau e fa’amaonia ai. O le fa’asea sa faatutu i IUGA o fa’amasinoga. O gafea la o IUGA nei o le Fa’amasinoga o Fanua ma Suafa ua limata’ita’iina sese e le Fono Faavae 1960 ma le mau a papalagi?
O le isi mea e matua faatauaina i le filifiliga a tagata o le mataupu lenei, o le talitonuga i le tofa alualu mamao ma le fa’autaga fa’amaoni. O lea ua maea ona fola atu nisi mea ua masalomia ai i Fa’aiuga fai a le Malo. Silasila, o le tulafono e faasalalau e le Komisi (Judicial Service Commission) ia le avanoa o le fa’amasino Sili, ona avanoa lea ona aumai talosaga i le Kapeneta. Peitai ua te’i lava ua tofia le Fa’amasino Sili fou ae le’i fa’asalalauina le avanoa e le JSC, le Komisi o Galuega a le Fa’amasinoga.
Fai nei le Faamasinoga, ua fa’asala le Peresitene o le Fa’amasinoga o Fanua ma Suafa i le soli tulafono, ae toe nonofo le Kapeneta ma le Malo toe tofia i le tulaga Peresitene. I le fesili la, pe sili le Talosaga Apili e ‘ave i le Supreme Court , pe sili le ‘ave i le Fa’amasinoga fou lea o le Final Court of Appeal and Review, pe afai e pasia le Tulafono Taufaaofi? I lo’u taofi, ua lava mea ia ua tutupu e fai ai sa’u faai’uga e malupuipuia la’u aia tatau i le avanoa i le Supreme Court pei ona fai mai ai le Tulafono Fa’avae i le tausaga 1960.
E matuā fa’anoanoa le taofi i le fa’atauemu ma le fa’a’amu’amu i le tofa ma le fa’autaga na māfua ai le Tulafono Fa’avae a si o tatou atunuu. Oi, a mele le tofa ma le fa’autaga na sa’ili ai le Malo Tutoatasi ma fa’atautaia ai le faigamalo tutoatasi mai le tausaga 1962 seia o’o mai i le aso! O le sailiga o le Malo Tutoatasi ma ona faavae na afua mai i le mea tonu lava lea tatou te finau ai nei, o le tofi ma le faasinomaga o Samoa. Na mafua mai ona o le pule i le ‘ele’ele o Samoa, o le pule o le matai, o le pule o le Malo. O le mafuaaga lea o le ‘ave’esea e le malo o Niu Sila ia matai o aiga ma fa’aaunuua i Savaii tagata Upolu ae fa’aaunuua i Upolu tagata Savaii, a o ē sa fai ma ta’ita’i, na fa’aaunuua i Niu Sila. O mafuaaga ia na tafana ai le solo filemu a le Mau e leai se ‘au’upega, na maliliu ai tagata e sefulu tasi (11) faatasi ai ma Tupua Tamasese Lealofi III, ae manunu’a ai Tuimalealiifano ma Faumuina Mulinuu I ma isi. O nisi nei o mafuaaga na fa’atoese ai le Palemia o Niu Sila o Helen Clarke i le Malo ma tagatanu’u o Samoa i le tausaga 2002 i Samoa nei.
Ua ou manatua ai le tala a si ou tama o Toluono Lama o Palauli. Fai mai Toluono Lama: “Faalogo mai oe son. O le matou tupulaga na tāina le vao ma totoina le maumaga. O matou na pusaina le suavai. Fa’atoa omai lava outou i le fu’ega o le suavai!” O lea ua taunuu nei ia atugaluga o Toluono Lama. Lea ua faumalo ma fa’atauemu le fu’e suavai i le fai suavai.
O le tala lenei, o se fa’amanatu i le fa’asausili ma le lia’i lea ua tula’i mai. O i tatou o fu’e suavai, ae le o tatou na faia le suavai. ‘Aua tatou te fetu’u le tofa ma le fa’autaga a ē na saili le Malo. Amuia i tatou nei e le’i fāoa o tatou matai e le Malo – atonu toeitiiti lava oo iai. Amuia i tatou nei e le’i aunuua, poo i totonu o Samoa, poo Niu Sila poo le atu Malesala! Ia alofa ia māmā le sausau. Ia tatou iloa ‘ave le fa’amuamua i le ‘au fai suavai leaga o i tatou nei pei ona fai mai Toluono, o le ‘au fu’e suavai.
Ia manatua lelei e i tatou le ‘au fu’e suavai le mea lenei. O loo vevesi atunuu o le Pasefika, vevesi Fiti ona o lana Tulafono Fa’avae, vevesi Toga ona o lana Tulafono Fa’avae fa’apea ma isi atunu’u o le Pasefika. Ae ā Samoa? o lea lava e mau le to’ovae, o lo’o to’afilemu. Māfua iseā? Māfua mai le tofa loloto ma le fa’autaga alualu mamao a le ‘au fai suavai.
Afai e lagona e i tatou le fautaga alualu mamao o le fautuaga a Toluono Lama, ona tatou iloa lea o le loloto o le tua’oi o le fai suavai ma le fu’e suavai.
Ona tatou maua ai lea o le fa’asinoala, e lē gata o le loto maualalo ae o le ‘ai’aiuli i le loto tele , i le lotomau, ma le fa’autaga alualu mamao na saili ai le Malo Tuto’atasi o Samoa e le ‘au fai suavai.
Ia Toluono poo fea lava o e iai, o le fā’alo lea a le fu’e suavai i le fai suavai.
Ia manuia Samoa i le agalelei ma le alofa o Le Atua.
Soifua.
- Climate action for Organisations that don’t focus on Climate Change - November 30, 2023
- AOSIS Chair Statement on SIDS Priorities at COP28 - November 30, 2023
- “We must take our youth from where decisions are being made, to where actions are being taken” – SG Henry Puna - November 30, 2023