Saunoaga Faamanuia o le Tausaga Fou 2020

0
581

SAUNOAGA FAAMANUIA TAUSAGA FOU – 2020
A LE AFIOGA I LE PALEMIA
Tuilaepa Dr Sailele Malielegaoi

Ua ae i fale matū faiva o tautai o le gataifale ae silimea le seuga a tautai o le vao, auā o lea ua mou malie atu le tauafiafi o le taulaumea o le tausaga tuai, a’o lele ua tafa mālama ulua’i ataata o le tausaga fou. O lea fo’i ua faailo le su’igaula nai le papa, auā o le Mata’isau, o le Atua o Aperaamo, Isaako ma Iakopo, o le Atua o Samoa, sa ia ta’ita’i mai lo tatou soifua, se’ia oo mai i lenei ituaso.
Ou te taia ai le tu tafaitoa ma tapui le tapu a aloalii auā paia faalupelupe o le Ao o le Malo, Le Sui o le Fono a Sui Tofia, Le Sui Palemia ma le Kapeneta, Le Fofoga Fetalai ma Sui Mamalu o le Palemene, Le Sui Faamasino Sili ma Alii ma Tamaitai o le Faamasinoga, ma Sui o Malo mai Fafo. Le faafofoga maimoa mai a Samoa i tafa e fia o le atunuu, ae a le maimoa mai a Samoa o loo pāpā’aao i atunuu e fia o le kelope. Faamalō le soifua ma le lagi e māmā. Fa’amālō le folau, faafetai le pale.
O le paia lava lea aua Aiga ma a latou Tama, ma le Usoga a Tumua ma Puleono i Salafai.
Ou te faatalofa ma faatulou foi i paia o le Kovana Sili ma le Lutena Kovana o le Malo o Amerika Samoa, Le Faamasino Sili ma le Ofisa o Faamasinoga, Maota e lua o le Fono Aoao Faitulafono aua le Peresitene ma Senatoa o le Senate faapea le Fofoga Fetalai ma Sui Filifilia o le Matoa o Sui.
O paia lava ia aua Su’a ma le Vaifanua, Fofo ma Aitulagi, Ituau ma Alataua, Sā’ole ma le Launiu na Saelua. Afifio o Faatuiolemotu, Alalatai tootoo o le Faleula ma Upu i le Manuatele.
Ae matua lava le tu’u i le paia o le aufaigaluega totofi a le Atua ma le latou faanōnōgamanū. Faamalō le tatalo, a’o alofaiva le Malo ma le atunuu i galuega o lenei tausaga. Manino lau tou galuega so’oso’o tau’au. Tou te toto le vaomu’a e faataumamafa le lafumamoe a le Atua i taumafa faaleagaga. Ae tapena e le Malo taumafa faaletino ma auala eseese e soifua fealofani ai mamoe ui lelei ina ia tupu taolaola.
Ua malele le Ao Mamalu o le Malo e faamanuia le Kerisimasi. Na momoli atu ai le feau o le filemu, na afio mai ai le Alii Faaola i se auala maulalo ma le lē taualoa, e faatoilalo galuega uma a le Malo o le pogisa, ina ia saofagā le ‘au faatuatua i le Ola e faavavau.
E ui ina lofia si o tatou atunuu i aafiaga o le faamai o le misela, ae mausali lo tatou faatuatua i afioga a lo tatou Alii, na te lē tuulafoaina i tatou faapei o e ua matua oti. Tatou te taufai lagona le tigā faavauvau i fanau ua maliliu i le faamai. Faamaise le Agaga Paia o le Atua i matua ma aiga faanoanoa.
E lasi galuega ma matatia na ausia i lenei tausaga. O nei galuega tetele e aofia ai auala ma auala laupapa, suavai ma le eletise, o le faamaeaina o le Malae Vaalele faavaomalo i Faleolo, o le faamatagofieina o le Taulaga o Apia, aemaise le taligamalo a Samoa i taaloga a le Pasefika, na faai’uina ma le manuia. E faapea foi i atinae tau faatoaga, atinae tau turisi, atinae o nuu ma afioaga, atinae tau tekonolosi ma isi atinae a le Malo sa faatino ma ua faamaeaina. Tele isi galuega o loo faaauau ma faasolosolo atu ai ina faamae’a a’o faagasolo le tausaga fou.
E faapea foi i le saga faamausalīina o le mau a Samoa i tauaofiaga a Malo o le Pasefika, ma faalagamaea a Malo tetele o le lalolagi lea o loo lotolotoi ai si o tatou atunuu, i le matautia o suiga ogaoga o le tau ua a’afia atoa ai le paneta lenei o loo tatou aumau ai, ae sili ona mafatia atunuu laiti e pei o Samoa. A lea tatou te lagona pea i tino le vevela maoa’e o le ea.
O auala uma e faatupulaia ai le tamaoaiga o le atunuu e ala i fefaatauaiga, o avanoa faigaluega faavaitaimi, aemaise avanoa mo fanau a Samoa e aoaoina ai i tomai ma agavaa e moomia e le atunuu e ala i avanoa faasikolasipi ma aoaoga i tomai faapitoa, o loo tuputupu pea i luga.
E faafetaia ai le atunuu atoa, e afua mai i le pule mamalu a Alii ma Faipule, Saoao ma Augafaapae, Faletua ma Tausi, aemaise le malosi o le nuu i le lagolago i atinae uma a lo tatou Malo. O Samoa ua 57 tausaga talu ona faavae lona Malo Tutoatasi, e matua i le saofaiga a Malo uma o atumotu laiti o le Pasefika. O loo tatou seleseleina faamanuiaga sasa’a mai a le Atua i lo tatou laueleele, ma atinae, atoa ai ma le tuputupu pea o le tamaoaiga.
E le itiiti le agaga faafetai i a tatou paaga mai fafo i le faaauau o a tatou sootaga vavalalata e fesoasoani mai i a Samoa. O le alualu pea i luma o le lelei faatino o atinae a le atunuu, le faamalosia o le pulea lelei o fesoasoani tautupe e tuuina mai e Malo ma Faalapotopotoga mai fafo, tausia lelei o le va fealoaloai i le va i fafo, aemaise le filemu ma le to’afimalie o le atunuu, o loo faaauau ai ona mausalī faigapaaga a Samoa ma ana paaga mai fafo. Aua o aga vaaia ia o le faamaoni o se Malo e faaaoga tatau le afu o a latou foi tagata totogi lafoga e afua ai tupe o loo latou fesoasoani mai ai ia Samoa. O le ala lea o le lolofi mai pea o atunuu ma Faalapotopotoga i fafo e fesoasoani mai i le tatou Malo, e faatino galuega lavea’i o le misela.
E faafetaia le aufaigaluega a le Malo i lo latou galulue punoua’i i le ao ma le po i le tautuaina o le atunuu i soo se matātā. Faamālō galulue, faafetai le onosa’i. E faapea foi i pisinisi tumaoti ma Kamupani i lo latou sao tāua i le atina’e o le tamāo’āiga o Samoa.
Faapitoaugafa le faafetai i alii ma tamaitai fomai ma tausi soifua o loo galulue maelegā i le tuuina atu o togafitiga mo le faamai o le misela. Faamalō le tautua, faafetai le alofa ia Samoa. O lo o outou nutimea faatasi ma fomai mai a tatou paaga mai fafo, o loo ofo fua mai le latou fesoasoani mo Samoa. O vaaiga faamalieloto ma talaleomalie o molimau o loo momoli mai, i le latou galulue faatasi felagolagoma’i ma o tatou tagata. O loo saga faatupu ai lo latou fiafia ma lo latou malosi e galulue mo Samoa, ma ofo fua mai ai pea le latou fesoasoani.
Samoa e, tatou te momoe ma manū e le fati ae sau mala e atia’e. O aga masani ia o le soifuaga nei, e le asa ma faafitauli ma tiga. E leai foi se faiva e asa ma se maumau. Ae mau pea lo tatou talitonuga, e le uma le alofa tunoa o le Atua iā Samoa.
E momoli atu ai le faafetai i le paia o le atunuu, Ekalesia, Faalapotoptoga ma Pisinisi i lou tou alolofa mai i mafatiaga o feagai nei ma le atunuu ona o le misela. Faafetai tele mo meaalofa ma seleni ua outou foai e ta’ui faatasi ma taumafaiga uma a le tatou Malo ma ana paaga mai fafo i le tali atu i aafiaga o le misela. Ia taui atu sautuafia e le Atua lo outou agalelei.
O lea ua fotua’i mai ataata o le tausaga fou, o le tatalo, ia tatou maua pea le galulue feoeoea’i. E tele galuega ua faataoto e le tatou Malo mo lenei tausaga, aemaise taligamalo mo fono tetele a le lalolagi o le a faia mai i Samoa nei. E moomia ai le lalago mai o le pule mamalu a Alii ma Faipule, pisinisi tumaoti, ma talosaga faamanuia a le aufaigaluega pāi’a a le Atua, ina ia lagomaluina galuega ua fuafua e faatino. O le Aso 5 e oo atu i le Aso 10 o Ianuari, ua atofa mo tatalo ma anapogi i le atunuu atoa. Tatou te ifo toele ai i luma o le Atua, ia alofagia ma ia ta’ita’ia le faigamalaga a Samoa i lenei tausaga fou.
O le tausaga muamua lenei o le a faailo ai le faafeiloa’i atu i le amataga o lenei tausaga fou i aloiafi felanuai e faapāpā taape i le vateatea, mai i le nofoaga maupu’epu’e o le Mauga i Vaea, e faafaigofie ai ona matamata mai i ai aiga ma fanau laiti mai i o latou fale i le talafatai o le taulaga. O nei foi faaaliga o faiga ia i aso nei faava-o-malo e faatalofa atu ai i le tausaga fou – O le faata’imuaga foi lea o se tasi o fuafuaga a lo tatou Malo o le a faatino.
O le nofoaga fou maualuga lenei o le a siitia nei i ai le molī o le ava mai le auvae Mauga o Vaea ina ia tū mātila i le maualuga malaelae e ta’ita’ia saogalemu mai ai vaa tetele ma vaa fagota agai mai i totonu o le ava i le taulaga talu ai ua maualuluga tele foi fogafale ua fausia nei i le taulaga ua le talafeagai ai le nofoaga tuai. O le molī o le ava ua filifilia o le Satauro Telē lea e fausia faapitoa ia pupula emoemo manino ona sulu felanulanua’i mo le vaai mamao mai o vaa tetele e fia ofi mai i totonu o le ava. O le siosiomaga foi o le nofoaga fou o le molī o le ava, o le a avea ma mata’aga taula’i atu i le taoto mai o atufalega matagofie o le talafatai o Apia mo le sila maimoa mai a le atunuu. Tolu uiga tetele o loo tā’ui ma afifi i lenei faamoemoe maualuga – O le Moli o le Ava, o le Satauro o le Faaolataga o le faavae popo lea o le Malo o Samoa, a’o le mataaga foi mo tagata uma o Samoa.
Ia maua e Samoa uma se Tausaga Fou manuia ma le fiafia – O le a tatou alo atu loa i le tatou sauniga faai’u i le Mauga o Vaea.
SOIFUA