Ua saunoa le faiaoga o le au siisii a Samoa e faapea o le faama’i pipisi le tulaga lea e tupu mai i le 7s a le tatou atunuu, ma e tatau ona tineia lea tulaga, aua e ono pipisi i le tele o au taa’alo pe a lē lelei le tali atu iai.
I se faatalanoaga ma le afioga ia Tuaopepe Asiata Jerry Wallwork, sa ia tā’ua ai e faapea, na te fautuaina soo se au taa’alo ia aloalo ese mai le tulaga leaga lea ua alia’e mai, o le give up loa suesue auala loa e fai ai tusi e faaleaga ai le pulega.
“Ia tineia lea tulaga, e ono pipisi i le tele au taa’alo a Samoa”.
Sa ia tā’ua e faapea sa ia mauaina loa le tala i le tusi faaseā a tama taaalo o le taitoafitu, ona ia tāloina loa se fono a le latou au.
“Sa ou fai i le matou au, e leaga le mea lae tupu mai i le 7s, o le tama taalo ua ia lē gafatia le polokalame a le pulega, fai loa le auala e faaleaga ai le faiaoga ma le pulega.. Ia aloalo ese mai le tulaga lae tupu mai i le au lakapi..
“O la’u tala i le matou au taaalo, o le tagata e lē gafatia toleniga, tago i lau ato, alu loa e fai se feau aoga a le tou aiga”.

Ina ua fesiligia sona finagalo i le mafuaaga e manuia ai taumafaiga a le au siisii a Samoa i soo se taamilosaga e tauva ai, ae saunoa Tuaopepe o latou tapenaga mo soo se faamoemoe, “e fitu aso o le vaiaso matou te tolegi ai, e aofia ai ma le Aso Sa”.
“E tolu toleniga i le aso, 5 i le vaveao e agai atu i le 7, toe amata lea i le 11 i le taeao agai i le tasi i le aoauli. Ona malolo lea ae toe amata i le 5 i le afiafi, ae uma i le ta o le 8 i le po.. Fitu aso o le vaiaso matou te tolegi ai e aofia ai ma le Aso Sa..”

“E fesuisuia’i matou toleniga, afai e mamafa le isi aso, tau faama’ma le isi aso, ona toe mamafa lea o le isi aso, e faapena ai lava, ae leai lava se aso e misi ai toleniga. E tolegi lava i aso uma..
“Ua 30 tausaga o o’u faiaoga, ae sa ou taalo muamua.. Ua lava la lo’u experience manatua, o Samoa o se tamai atunuu laititi lava, a’o lea tatou te tauva ma atunuu tetele, lona uiga, e manaomia lo tatou faia o se isi mea sili atu, e mafai ai ona tatou faafetoai ai atunuu tetele o le lalolagi..
“Ia o le faata’itaiga lava la o le matou au, lea ua pine i le Olympics, Commonwealth, faapea foi i le lalolagi poo le World Championship..
“O le fesili, aisea ua mafai ai ona ausia e le au siisii? O le tali, o le tolegi i aso uma, e leai se malolo.”

Saunoa foi Tuaopepe na te matua lagolagoina le polokalame a le faiaoga ma le pulega a le lakapi taitoafitu, ina ia fai toleniga, pe mamafa poo le a lava. “O lea foi matou te faia.”
O le mau a Tuaopepe i lana maitau faa-faiaoga ua loa nei tausaga o ia faafoeina le au siisii a Samoa, o le mafuaaga e fesiligia ai e se tama ta’alo se mea tau toleniga, ona ua ia lē gāfatia le polokalame a le faiaoga ma le pulega.
“A le lava le condiition o loo iai, ma lē lava le malosi, ona suesue loa lea o se auala e faaleaga ai le pulega..”
O le au lakapi taitoafitu a Samoa o loo faiaoga ai le susuga ia Muliagatale Brian Lima, ae lagolagoina e le afioga ia Tausa Faamaoni Lalomilo. O le Aso Toanai na tea nei sa faasalalau ai e le Radio Polynesia se tusi e faapea ua sainia e tama taaalo, e tā’ua ai ua leai so latou leo, ae ua mamafa tele toleniga, faapea ma nisi tuuaiga agai le faiaoga ma le pulega, e aofia ai ma se tuuaiga ua le lava latou meaai ma le aoina a latou telefoni pe a oo i le po. Ua fitu nei vaiaso talu ona aumau le au i Dubai, ma le faamoemoe e nonofo ai seia oo atu ia Aperila.
I le tapenaga o le au lakapi taitoafitu i le tausaga ua mavae, sa tapā ai e Muliagatele Brian se fesoasoani a le afioga ia Tuaopepe Asiata, e fai ai se polokamale siisii a tama taaalo o le taitoafitu, aua se suegā malosi.

Sa tā’ua e Tuaopepe, e atoa le tausaga o latou galulue ma le au taitoafitu, ma e tolu aso o le vaiaso sa o atu ai ma ia faia latou toleniga sisii i le gym i Tuanaimato.
“E tausaga atoa sa matou tolegi ai, ae o totonu o le 12 masina lena, e o ese atu ua 40% le improvement o le malosi ua iai le au..
“Na ou vaai foi i le polokalame a le faiaoga ma le pulega, e tō lo’u pulou i lo latou naunau, faapea le commitment, le sacrifice, ma le taimi e alu ai, auā foi, o le auala foi lena o lea ou te faia.”
Na faamamafa foi i lana saunoaga o le auala o loo taumafai mai ai Muliagatele, o le proven process, e manuia ai le faamoemoe e pei ona fai foi e le au siisii.
“O le vaega lava e ao ona manatua lelei, o lea tatou te compete ma au tetele o le lalolagi, e tāua le tolegi beyond the boundary, lona uiga, afai e gata i ī le tatou malosi, e tatau la ona lifi i luga toleniga ina ia maua le malosi sili atu, e mafai ai ona tatou tauva ma au tetele o le lalolagi”.

Sa faasoa mai foi Tuaopepe i le tulaga o meaai a le au siisii, e le tuua tulaga e pei o taumafa ma le tulaga o malologa talafeagai i tama taaalo. “E le filifilia e le tama taalo le meaai e fia taumafa ai..
“O le matou au, na camp mai lava i le tausaga na te’a atu nei, e mai lava i le taimi nei. E iai meaai e sa ona taumafa ai i le tausaga atoa, ae iai lava foi meaai e tausi ai i aso uma..
“E tasi le fasi moa ma fualaau faisua, poo le fasi povi ma fualaau, e sa meaai suamalie pei o keke ma asikulimi, sa foi meaai lololo, e sā le ava malosi, tapaa, sā foi ona alu se isi i tua mai le camp”.
Na ia ta’ua foi lona aoina lea o telefoni i le vaiaso atoa, ae faatoa toe tufa a latou telefoni i le Aso Sa, e vili ai i latou aiga ma faailoa iai o latou lea e manuia ma o loo malolosi. Ona toe ao foi lea o latou telefoni i le afiafi o le Aso Sa lava.
“E mafua ona ou faia le tulaga lea, e taofi ai le Facebook, aua e le lava ai le taimi e malolo ai.”
Sa tā’ua e Tuaopepe, e iai foi taimi e siisii ai lona leo, ma foliga ita, ae o loo afifi atu ai se feau tāua, ia finau, ma aua le give up, pe fiu gofie. “O tulaga lava na faafaiaoga”.
Na ia tuu’alalo foi i matua ma aiga o fanau, ina ia maua le lava papale, ave lo latou faatuatuaga i le faiaoga ma le pulega.
“E mana’omia lo outou lagolago i le faiaoga ma le pulega, e le mafai ona maua se tasi i totonu o le au pe afai e faasaga ese outou matua ma aiga, ma e le tau foi le faamoemoe”.
Sa ia tuu alalo foi i le au taaalo, ia usitai ma faalogo i le faiaoga, ma tuu se avanoa i le faiaoga.
O le faiaoga ua lava lona tomai, tele tausaga o taalo lakapi, tele foi taamilosaga na auai atu iai, na oo lava i le tumutumuga ma le maualuga le tulaga na oo iai lana taalo lakapi.

- 177 Moliaga o le Gaoi a o Avea ma Tagata Faigaluega o le National Bank of Samoa - December 4, 2023
- Toe Tolopō i le 2024 le Mataupu a lē sā Gaoi le $1.5 Miliona mai le ANZ Samoa - December 4, 2023
- “O se meaalofa mo si o’u tamā ua fai’ilagi lana folauga, ma si o’u tinā sa tapua’i ma loimata” - December 1, 2023