Home Faa-Samoa Lauga a le Palemi; Afioga Tuilaepa Lupesoliai Dr. Sailele Malielegaoi Tatala aloaia o Malaga tuusa’o mai Faleolo I Pirisipeni Ausetalia, a le Samoa Airways

Lauga a le Palemi; Afioga Tuilaepa Lupesoliai Dr. Sailele Malielegaoi Tatala aloaia o Malaga tuusa’o mai Faleolo I Pirisipeni Ausetalia, a le Samoa Airways

Lauga a le Palemi; Afioga Tuilaepa Lupesoliai Dr. Sailele Malielegaoi Tatala aloaia o Malaga tuusa’o mai Faleolo I Pirisipeni Ausetalia, a le Samoa Airways
10
0

O le matua o le Fatialofa i le matou nuu o Lepa; e igoa ia fia ‘ai, o le ala foi lena o le a faapuupuu atu ai si a’u mataupu. O lea ua ou faalogo o le lauga autū lea ua tuu mai ia te a’u a ua leai a ma se mea o totoe, o lea a ua uma ona fetalai i ai ia ulua’i failauga o le tatou po.

Ua te’a foi le matū palapala auã le manavaga paia, Susuga i le Toeaina, ia o paia a ia e faasino i le Aufaigaluega Paia a le Atua.

O outou sa foi ma faigata o tupu ma ‘e’e o Samoa o loo ‘e’e ma papaaao i lenei tafa o Ausetalia, o na foi ua mae’a ona ‘o’o ‘o’o i ai ia lauga o le tatou po.

O le mea lea o le a ou le toe aga’i ai i utuma’au, ae o le a fagatonu loa le malama ma vili tonu le ifi a maina i se tautalaga puupuu e aga’i tonu lava i le faamoemoe o lenei afiafi.

Ia ma o le faamoemoe o le afiafi lenei ia o le matou faafetai. Faafetai i lenei foi fesilafaiga tãua tele ma lo outou mamalu o tupu ma ‘e’e o Samoa o loo alala i nei i Kuiniselani. O lea foi ua uma ona tolaulauina mamalu o le matou faigamalaga, Afioga i Minisita o le Kapeneta, ia faapea foi i latou o Faauluuluga o Matagaluega a le Malo, ia ma Faauluuluga foi o i latou o loo nafa ma le atina’e tãua tele lenei o faletalimalo ma e asiasi atu i Samoa, tafafao i le manaia o si o tatou atunuu.

Ua matou malaga mai, e faalauiloa ma faailo lenei foi faamoemoe o le tatou atunuu, o le toe lalagaina lea o le tatou vaalele, e le’o se ulua’i taimi lea ua tatou faafoe ai lenei atina’e tãua. O le faafetai la o le faafetai e le gata i lenei feiloaiga, ia ae faapena foi i le po anapo ia i latou sa taliga lo matou taunuu mai. Matou te taunuu mai ua pe a o le ta o le 3 i le vaveao i Samoa, ia ma o foliga foi na o i latou e feoa’i faa-vaveao na tou silasila atu i ai, e savavali tevateva mai lava ma le tuli momoe, ia ma agai mai ai lo i tou faletalimalo a o lea faatoa ta ea le 8 ea poo le 9; feeseeseaiga o taimi.

O lona uiga ia e faapena foi outou foliga, pe a outou asiasi atu i Samoa, i le ala umi tou te tauasa atu ai, taamilomilo atu i Sini, ia o le isi ua aga’i atu i Aukilani ia faatoa taunuu atu ai i Faleolo. O le ala lea o le naunau o le tatou Malo, e sili ia ona toe faalele le taotu sa, pe itiiti a tatou seleni ua i lalo foi ma tax ma faifeau, e pei foi ona fai e outou i Ausetalia nei, ia ae faalele pea le tatou vaalele.

Amata i si tama’i asini faa-vaesii lea e tasi lea ua faalele nei, ia ma faasolosolo atu ai a i solofanua tutu’u lapopo’a saoasaoa televavave, ia pupuu ai taimi o faigamalaga i le va o Ausetalia ia faapea foi ma Samoa. A’o na miti mafu uma e faalagolago i le tou taupati mai, o outou o loo alala i Ausetali nei, e feleli atu i si a tatou lava vaalele lea ua faaigoa nei o le Samoa Airways ua le o toe Polenisia.

Polenisia o le upu lea e ave a i soo se tamaititi e mai lava i Hawaii se’i tau i Aotearoa lea ua faaigoa e le toatele o Niu Sila ia ma aga’i atu ai i isi atu motu la e i le itu i sasae o Tahiti. O tagata uma la na e maua ai i totonu o le tafa-tolu lea o tagata na e faaigoa o Polenisia. O lona uiga o le tatou vaa lea na i ai ma le igoa sa tatou felelei ai, e pule ai a i soo se isi, a’o o le uiga tonu o le suiga ia tautino ã o Samoa e ana le vaa.

O le tatou Polenisia foi la lea ua matuã gau aano a, ma o le isi maufaaga ogaoga o le gau, ona o le tele o mau malaga faasosaiete poo kalapu faa-le-nuu, sosaiete faa-le-autalavou, sosaiete faataaloga ia ma malaga a Ekalesia e su’etupe; malaga muamua ae se’i totogi mulimuli, e leai ni na mea na fai atu ã ma o atu ai lava, ma le o toe vaaia foliga. O uiga la na foi lele o le Polenisia tuai pei sa faa-aiga basket, o le ti’eti’e nei pay later ua matua anatima e le Samoa Airways i le taimi nei. O lea ou te talanoa atu i a’i latou i Samoa ia auã o outou ia e tua i le vao ola.

O le isi la le na vaega ua sui ai nei le igoa o le tatou Kamupani ua le’o toe Polenisia aiga basket ti’eti’e fua, ae ua Samoa Airways seat for cash, ia poo le mea foi lele a le Vailima, tupe mo oe fagu mo matou. O lona uiga na’o le agai lava i luma le tatou avefu’a e le toe aga’i i tua ma toe agai e toe fai ni pa’aga ma nisi Kamupani tetele i fafo e pei ona sa tatou faipaaga ai ma le iniseti o Ausetalia ia faapea foi ma le Virgin a Ausetalia, e ta’i sefulu tausaga na fai ai faigauo nei.

E moni sa sologa lelei ai lava vaalele e felelei atu ma le toe alu ai se tatou tupe, a’o le faalavelave ua aga’i i ao o le lagi pasese, ua soona faataugatã mo tatou tagata. O faigauo na faapisinisi ua tatou ‘alo mai ai, ua tatou tofo i ai ma ua tatou iloa ai o se faiga faavalevalea tele lea na tatou faata’ita’i i ai talu ai uiga lava ia faa-Polenisia aiga basket o le ti’eti’e fua, ae sili musa ai a tatou lava ma o tatou uiga masani, o le tauanau, tauanau ai lava ia maua ni mea maua fua e mafi ai o tatou uiga faa-fale-upolu.

O lea la ua Samoa Airways e le toe aualã ai ni faiga tuai faapea; ina ia le toe aga’i tatou i tua ae na’o le aga’i a i luma o le ae fu’a a Samoa.

Ia o le tulaga lena o loo i ai ia tatou fuafuaga mo a tatou vaalele, o loo i ai le faamoemoe poo le amataga o le masina fou ia o le a maua ai le tatou vaa lona lua. O le vaa lea o lea e faaigoa o le Boeing 737-900 e fou atu nai le tatou vaa o loo i ai nei o le Boeing 737-800. A alu alu foi ua aga’i pea i luma le o atu o tagata ia ona faapena lea o na fai, lua, tolu, fa, lima; ina ia le toe motu tatou ma vaa lelei ma faigofie ai tatou faigamalaga.

I le tulaga o loo i ai Samoa o loo manuia ia ma o Samoa tuai lava e leai a se mea fou i lalo o le la. O Samoa e filemu, o Samoa e fealofani ona tagata; lotu le taeao lotu le afiafi, faaulufale ane lea falesa ua toe faafou ia poo se faleaoga fou foi e faatupe e Iapani. Ae vaai loa se taavale i se afiafi o tifatifa solo i le pogisa tuua’i loa; ai foi o se taavale a Saina; ae matua lava le tu’u i le tuua’i ma faati’eti’e faaletonu uma o le lalolagi i le ta’ita’i o le HRPP.

O uiga matagofie ia o le tatou soifua e ‘oa ai pea suaga o tooana’i o le Aso Sa, ia ma fono foi a Pulenuu i Aso Gafua, maua ai mea e talie ai o le mea na e umi ai le soifua o tatou o le taliế ae le’o le faaūū. Tou silasila foi le mea lea e tupu, e muamua a foeti tamaloloa ae mulimuli fafine, ae mafua lena i le tulaga foi lele o le mamafa loa le mataupu i le tinã tagi loa. Ia pei la o le tagivavale o tinã e faaaluese atu ai mea mamafa o le olaga ma umi ai le latu ola, ma o latou faia ai o tatou molimau; e seasea o tatou faia o latou molimau auã e muamua tatou ae mulimuli latou. A fia soifua umi la o le faiga lea e tatau foi ona tatou fai aua le tuua tatou, tatou o foi tatou tatou te tagi vavale, faaalu ese ai mamafa o tatou tiute, soia le oono ma tauave ma amo pea, e na’o na matagã ae le tigã.

O nai motuga ‘afa na o le tatou mafutaga i lenei aso faitauina mo femalagaina i le tatou vaalele, e moomia ai le tou lagolago. O a foi ni fautuaga mo le sologa lelei o lo tou aumau ai i Brisbane nei; e ono tãpa ai se lagolago mai lo tatou Malo o lea e alala atu i i ia le Amepasa o le tatou Malo. O le tatou Amepasa foi o lea a e Taposã e le’i faia sona aiga; felogona’i ia ma faapena ona auala atu ai ia outou manaoga i le tatou Malo.

Ia ae o le a faaiu atu lau agiagi i nai fautuaga, aemaise tatou ia ua tatau ona sitiseni ua atoa tausaga o outou ee ai i Ausetalia nei, aua le tuua le faatino loa o le faaatoatoaina o pepa sitiseni, e leiloa ala o vae. O le matuã toatele o tatou tagata ua molia i soligatulafono matuiã i Ausetalia, Amerika ma Niu Sila ua toe tipoti atu, ina ua maua e tatou alii o le faamasino e le’o ni sitiseni. Tumau lava tou sitiseni i Ausetalia e le avesea, ma o le puipuiga o tou fanau ne’i te’i a ua tula’i mai ni feeseeseaiga poo ni faalavelave, ia a o la e ua lelei le sitiseni. Tumau a tou sitiseni Samoa aua tou te popole, tatou atunuu le isi atunuu pe toluselau ou sitiseni e tumau a lou sitiseni Samoa.

Ma o faalapotopotoga eseese foi o loo faatuina i inei i Ausetalia, ona o aga ia ua agai ai Ausetalia ma Niu Sila, o le ave o le fesoasoani tau seleni i faalapotopotoga a atunuu laiti e faaauau ai pea a latou tu ma aga. O aga masani e toe moomia ia ripoti, tãua tele le i ai totonu o faalapotopotoga o i latou e tapena ina ripoti, auã o mea lea tou te faia o la foi e fai e isi faalapotopotoga, ae atamamai tele e ave faamatalaga o le faaogaina o seleni ia ma tafe mai ai pea le suã susu ma le meli.

E pei ua oo atu lava foi ia te a’u ia faamatalaga foi a atunuu nei, pei e televave tele tatou i le mea lea o le tãpa o fesoasoani, ae tãpa loa ripoti e avatu na’o le tasi a le upu, ua fai ai le matou meaai e 800 afe tala. Ia e ofo papalagi i le tausami tele o tatou komiti nei ma fono nei a Samoa. Ona o le mea na o lea ou te tuualalo atu, ona o mea ia tou te faia o la foi e fai e isi komiti a isi atunuu, ae popoto tele e faaupu a latou ripoti ona e i ai totonu o komiti nei i latou ua ‘ao’aoina lelei, i mo mea o le faataotoga o fuafuaga mamao, ia e tãua tele i le faaupuina ma le tapenaina o ripoti.

Ia ma le tualalo faai’u, taua tele mo le tatou lakapi i Samoa, o lea ua toe aga’i i luma le Manu Samoa, ia a o lea matou te matau lelei ma a i vaiaso uma o loo aga’i pea i luma ia le auai o tatou tama fanau, o outou alo i le tele o faagatama, e le gata i alii ae faapena foi i tamaita’i.

Ia e i ai foi a tatou ‘au faapena i Samoa, a’o le eseesega o le taaalo i inei ma le taaalo i Samoa; o Samoa e le toatele nisi o i ai i o, ia ae o tulaga faapea e vave tele ona oo ia Samoa i luga e tutu mai i luga i mea nei o malae taaalo o le lalolagi, e le gata i Peretania, Aferika i Saute ia poo fea lava, e tutusa lelei ai ia le tama taalo poo le teine taalo mo le ‘au a Samoa ia poo le tama foi poo le teine taalo i ‘au a Ausetalia poo Niu Sila e vave tele ona e oo i luga. Ia ma o se mea e faatupu fiafia tele, mitamita foi mãtua ma le tatou atunuu le tutu mai o lou alo ia ma ta le vii o le saolotoga o Samoa, ia a’o la foi e tutu mai le isi i le taina o le vii o le Malo o Ausetalia ma le isi, i le taina o le vii o le Malo o Niu Sila.

O le taua la o tatou e vave tele ona oo le tama fanau a Samoa luga i le tumutumu, ae o inei faapena foi ma Niu Sila e toatele tele tagata lelei, e tauva mo le aga’i i luma ia mo le manuia o le aiga, ia faapena foi ona faalauiloa atu ai lo tatou atunuu.

Ia o nai a matou tualalo ia e avea ai a’u ma sui o le matou foi savali, e momoli atu ai le faamalo i lau Susuga i le Toeaina ma le Aufaigaluega Paia a le Atua.

Matou faafetai foi i le Ta’ita’ifono, ia ma outou uma foi o tupu ma ‘e’e o Samoa ia o loo galulue i lenei foi itumalo o lenei foi konitineta tele o Ausetalia, ia auã le manuia au i luma o tatou tagata o loo aumau i Ausetalia nei auã tiute ma tofi.

Ia o le matou faamalo lea ma le faafetai, a’o le tulaga lava ia o le tatou atina’e e aga’i pea i luma tatou te le toe foi i tua, e tusa ai o suiga foi o faaiuga fai a le tatou Malo na i ai i na tausaga ua tuana’i.

Faafetai tele atu mo le tatou mafutaga i lenei itula afiafi, ia faamanuia mai le Atua i le tatou mafutaga.

Soifua ma ia Manuia.

 

(10)

LEAVE YOUR COMMENT

Your email address will not be published. Required fields are marked *